Eu şi CNDB

Am trecut şi eu pe la CNDB.
Dar şi CNDB a trecut prin mine.
Andreea Novac,Mihai Mihalcea,colegele(nişte minunăţii de fete),colegul (un nebun temerar,cică acum e în Alaska.Licenţiat in filozofie si doctor in literatură veche.Cosmin,ai vreun defect?O oră să mai fi fost amici!...) si actorii grăbiţi care au trecut doar o dată pe la noi.Pe unul l-am prins când orbecăiam şi trebuia să ne pipăim(a naibii de grea treabă!)Cred că el era .Celălalt mi-a făcut cel mai frumos compliment,când,strânşi in cerc,Andreea ne ceruse să spunem ce ne trece prin cap despre cel din faţa noastra.(fiecare treceam ,pe rând,prin postura de analizat)”Nu ştiu ce să mai cred despre tine!”Acele uluitoare „proiecţii” pe care le-au făcut la adresa mea,mai degraba intuiţii clarvăzătoare,in timpul aceluiaşi exerciţiu:că îmi plac pâinea si dulciurile,ba şi tochitura,că sunt de încredere(era prima zi când ne vedeam),că mă ocup de copii(nimeni nu ştia nimic despre mine),că mi-ar fi plăcut să merg pe bicicletă,că sunt „între cariere”(Cosmin);la răscruce de drumuri,aş spune eu .
Groaza de a fi privit şi studiat in timp ce trebuie sa ai idei pe care să le exprimi prin mişcare,când eu nu puteam inainte sa dansez fără alcool,dar când făceam asta,voiam să mă urc sus,să mă vadă toata lumea.Treptat,ignorarea ochilor scrutători şi trăirea extazului pe care ţi-l oferă dansul şi libertatea de mişcare a trupului şi a minţii.Senzualitatea pe care ne-o cerea domnul Mihai Mihalcea,pardon,Farid Fairuz si senzaţia,a doua zi dimineaţa ,că am avut cea mai frumoasă şi energizantă partidă de sex.Iar acum,de curând,când Andreea ne-a oferit din timpul si pasiunea ei două cursuri,doar pentru că îi era dor de noi,provocarea pe care mi-a aruncat-o,”obligandu-mă „să lucrez cu Alex.”Doar în acest spaţiu ,al scenei,totul e posibil”,ne-a zis.Iar eu am trăit pe viu un vis,o reverie.
Bucuria şi onoarea de-a ieşi la o băuta cu Andreea si atâţia oameni frumoşi .
Dragii mei,rămâneţi in România şi rămâneţi în centru,în ciuda boldozerelor care vor să vină peste noi!